CABINET DIABET ZAHARAT, NUTRITIE SI BOLI METABOLICE

TELEFOANE PENTRU PROGRAMARI:

CABINET DE NEFROLOGIE 0720 550 384

CABINET TRANSPLANT RENAL 0726 730 884

CABINET MEDICINA INTERNA 1 0727 739 260

CABINET MEDICINA INTERNA 2 (GERIATRIE) 0728 854 445

CABINET UROLOGIE 0726 730 896

CABINET DIABET 0747 295 514

Definitie

Diabetul zaharat este un simdrom complex si heterogen indus de tulburarea genetica sau castigata a secritiei de insulina si/ori de rezistenta celulelor periferice la actiunea insulinei, fapt care induce modificari profunde in metabolismele proteic, glucidic, lipidic, ionic si mineral.

Acestea stau la baza unui spectru larg de complicatii cronice care afecteza mai mult sau mai putin toate tesuturile organice.

Importanta

• Afecteza aproximativ 5% din populatia generala in tarile dezvoltate. In anul 1995 in lume erau 135 de milioane de cazuri. Predictia pentru anul 2025 este de 380 de milioane. Jumatate din pacientii aflati in programul de supleere a functiei renale au drept cauza a insuficientei renale cronice diabetul.

• 50% din amputatiile nontraumatice au cauza diabetul

• Principala cauza de cecitate, in tarile dezvoltate, la persoanele sub 60 de ani, il reprezinta diabetul zaharat.

Clasificare

Cel mai frecvent tip de diabet, diabetul zaharat tip 2, este asociat adeseori cu alte afectiuni, in special obezitatea, dislipidemiile si bolile cardiovasculare. Acesta poate necesita, fie la diagnostic, fie pe parcurs tratament cu insulina ceea ce nu inseamna ca este nici mai grav nici mai putin grav decat diabetul tratat cu tablete.

Medicul specialist va indica intotdeauna cel mai bun tratament pentru o persoana, intr-o situatie data Diabetul zaharat tip 1 este un alt tip de diabet, care se trateaza intotdeauna cu insulina, si care necesita o instruire particulara, numita educatie si care face ca persoana cu diabet tip 1 sa devina principalul sau medic personal.

Alte tipuri specifice: defecte genetice de functionare a celulelor beta; defecte genetice ale actiunii insulinei; boli ale pancreasului endocrin; endocrinopatii; diabet zaharat indus de toxice sau medicamente: diabet zaharat indus de infectii; alte forme imun-mediate: sindrom stiff-man; Ac ai receptorilor insulinei; alte sindroame genetice asociate cu diabet zaharat; diabet zaharat gestational

Diagnosticul Diabetului zaharat:

Principalele semne si simptome ale diabetului zaharat sunt:

• 1. Urinat des. Frecvent pacientul cu diabet netratat trebuie sa se scoale si noaptea din somn pentru a merge la baie

  2. Sete continua si consumarea unor cantitati mari de apa. Se poate ajunge la consumarea a 4-6 litri de apa pe zi, ceea ce trebuie sa fie un semnal de alarma.

  3. Cresterea poftei de mancare. Apare mai rar decat primele doua, dar este totusi un semn valoros.

  4. Scaderea in greutate. Aparent ciudata, mai ales in conditiile in care se asociaza cu o pofta de mancare mai mare si un consum mai mare de alimente, ea este totusi explicata prin imposibilitatea organismului de a utiliza mancarea si tendinta la autodigestie pentru supravietuire (organismul se mananca pe el insusi daca nu poate folosi mancarea).

  5. Alte simptome: oboseala, iritabilitate, vedere tulbure.

Investigatii de laborator

• decelare ocazionala a unei valori a glicemiei peste 200 mg\dl asociata cu poliurie, polidipsie si pierdere in greutate inexplicabila;

• glicemie Ă jeun peste 126 mg\dl, ultimul pranz fiind luat cu peste 8h inainte;

• glicemie peste 200 mg\dl la 2h post-ingesta a 75g de glucoza;

• Valoarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c) mai mare 6.5%.

Oricare din aceste cai este suficienta, dar diabetul se afirma doar daca este confirmat prin inca o determinare in alta zi. Gradul de dificultate al afirmarii diagnosticului depinde de tipul diabetului si de forma clinica a acestuia.

Diagnosticul tipului de diabet

• TIPUL 1 (insulino-dependent) corespunde tipului juvenil (diabetul slab) din clasificarile mai vechi.

  • Debut: de obicei la varsta tanara, sub 30 ani (de aceea era denumit si diabet juvenil).

  • Prevalenta: circa 0.5%.

  • Clinic: triada€“ poliurie, polidipsie, polifagie. Inapetenta, asstenie, scadere in greutate, tendinta la cetoacidoza.

• TIPUL 2 (insulino€“ independent) corespunde diabetului de maturitate (diabetul gras) din clasificarile mai vechi.

  • Debut: de obicei la varsta adulta (dupa 40 ani).

  • Prevalenta: circa 4,5%.

  • Clinic: adesea supraponderal sau obez (80% din pacienti); tendinta accentuata la complicatii macroangiopatice.

Diagnosticul complicatiilor:

• Acute: metabolice;coma acidocetozica; coma hiperosmolara; coma hiperlactacidemica; coma hipoglicemica; infectioase:bacteriene; micotice.

• Cronice(degenerative): retinopatia; glomeruloscleroza; arteriopatia; neuropatia; cardiopatia; parodontopatia; osteoartropatia; cataracta; neuropatiile; necrobioza lipoidica.

Tratament

Obiective terapeutice: normalizarea metabolica; prevenirea hipoglicemiei si a altor complicatii iatrogene; asigurarea unui regim de viata cat mai apropiat de normal; asigurarea unei durate de viata cat mai apropiata de durata normala. Realizarea acestor obiective necesita: echilibrarea diabetului, cu normalizarea parametrilor biochimici; mentinerea acestor parametri in limite normale sau cat mai apropiate de normal; ameliorarea sau chiar vindecarea complicatiilor.

Tratamentul igieno-dietetic

Exercitiu fizic (alergare, gimnastica, mers pe jos sau cu bicicleta, inot etc.) are certe efecte benefice: amelioreaza sensibilitatea la insulina, normalizand metabolismul intracelular al diabeticului; scade colesterolul total si trigliceridele plasmatice si creste HDL colesterolul, scazand astfel riscul vascular; scade insulinemia, ceea ce diminueaza de asemenea riscul vascular.

Dieta

Regimul alimentar constituie baza terapeutica indispensabila a tuturor formelor de DZ fiind cel mai bun mijloc de echilibrare a bolii.

Scopul dietei: asigurarea unui aport rational de principii alimentare, atat cantitativ (aport energo-caloric) cat si calitativ (echilibrarea principiilor alimentare).

Conditii: repartitia pe pranzuri (in functie de activitatea zilnica, evitand gaurile glucidice interprandiale –de obicei, 3 pranzuri si 2 gustari); regularitatea alimentatiei (evitand variabilitatea necesarului de insulina); tipul de alimentatie (in functie de particularitatile socio-culturale zonale).

Tratament medicamentos

Cuprinde doua categorii de medicamente: insuline si preparate noninsulinice

SFATURI NUTRITIONALE IN DIABETUL ZAHARAT.pdf